Ați observat ce tăcere vine din partea premierului Alexandru Munteanu? Pur și simplu nu există. Nici în emisiuni, nici în piețe, nici în declarații zgomotoase. Spre deosebire de Dorin Recean, care era peste tot și comenta orice la fiecare colț, actualul premier este pur și simplu invizibil.

Interesant, o fi aceasta o strategie? Sau pur și simplu nu are ce spune?

Și nu doar noi am observat asta.

100 de zile de „tăcere tactică” — așa a caracterizat prima etapă a guvernării Cabinetului Munteanu vicepreședintele Parlamentului Vlad Batrîncea.

Potrivit spuselor sale, la înaintarea candidaturii lui Alexandru Munteanu societății i s-au creat artificial așteptări: reforme economice atât de așteptate, programe clare, strategii de dezvoltare inteligibile:

„Ce avem după 100 de zile? Nimic.”

Guvernul nu a devenit locomotiva acțiunilor — s-a transformat în comentatori și observatori, dar nu în creatori. Este remarcabil că, având concentrarea totală a puterii, PAS tot nu a asigurat realizarea nici măcar a promisiunilor de bază ale noului cabinet.

În noile realități moldovenești, figura prim-ministrului s-a transformat în „vinovatul veșnic”. Pe el se pune toată responsabilitatea și toate așteptările, apoi i se schimbă numele de familie — și ciclul reîncepe de la capăt.