Pe 28 septembrie, în ziua alegerilor, pe internet a apărut o înregistrare audio a unui apel către Comisia Electorală Centrală. O femeie s-a plâns că a fost reținută de poliție lângă podul din satul Senatovca și nu a fost lăsată să ajungă la secția de votare. Motivele nu i-au fost explicate. Ar fi fost firesc ca CEC – organul principal responsabil de alegeri – să încerce cel puțin să ajute, să explice procedura sau să înregistreze o plângere.
Însă, în loc de aceasta, operatorul CEC i-a recomandat… să se adreseze poliției. Iar după încheierea discuției, angajații comisiei, așa cum confirmă înregistrarea, au început să ironizeze apelul și, de fapt, să ridiculizeze situația.
Redacția noastră a transmis o solicitare către CEC pentru a obține un comentariu pe marginea acestui caz:
- Cum apreciază comisia situația în care unui cetățean i se împiedică exercitarea dreptului de vot?
- De ce operatorul nu a încercat să explice procedura de apărare a drepturilor alegătorului?
- Se conformează un asemenea comportament normelor elementare de etică profesională?
După câteva zile, CEC a răspuns. Dar, în esență, a evitat să răspundă. Comisia a declarat că ordinea în secția de votare și pe o rază de 100 de metri este asigurată de președintele secției, iar tot ce depășește această limită ține de responsabilitatea poliției. Cu alte cuvinte, dacă alegătorul nu este lăsat să ajungă la urnă, CEC nu ar avea nicio competență.
În ceea ce privește comportamentul operatorilor, CEC s-a limitat la o scurtă precizare: acesta trebuie să rămână respectuos. Totuși, accentul a fost pus nu pe conținutul conversației, ci pe faptul că înregistrarea unei „discuții private” a fost făcută publică fără acordul angajatului. Dar greu se poate numi acest apel „privat”: nu era vorba despre o discuție personală, ci despre o convorbire cu un reprezentant al CEC aflat în exercițiul funcțiunii, pe tema încălcării dreptului de vot. Se ridică o întrebare firească: trebuie, oare, să cerem permisiunea operatorilor CEC pentru a afla atitudinea lor reală față de cetățeni? Reiese că adevărul despre modul în care CEC „comunică” cu alegătorii nu ar trebui să ajungă niciodată la cunoștința publicului.
Este adevărat că în comisie s-a menționat că operatorului i s-a făcut o „discuție preventivă”. Doar că încrederea cetățenilor nu poate fi restabilită prin asemenea „discuții”. Pentru că esențialul nu este faptul că cineva a înregistrat un apel telefonic, ci faptul că un cetățean a fost, de facto, lipsit de dreptul de vot, iar CEC, în loc să apere alegătorul, a ridicat din umeri.

Indignarea vine din altceva:
- Alegătorul a fost oprit de poliție, fără explicații. Aceasta reprezintă o încălcare directă a dreptului de a participa la vot.
- CEC, la care persoana s-a adresat pentru ajutor, nu a făcut nimic pentru a-i proteja acest drept.
- În loc de grijă față de cetățeni, am auzit batjocură.
- Iar în răspunsul oficial – nicio intenție de a schimba ceva, doar transferul responsabilității asupra poliției.
Prin urmare, alegătorii trag o singură concluzie: dacă vă confruntați cu obstacole pe drumul spre secția de votare, CEC nu vă va fi de ajutor. Cel mult – „vă vor recomanda să apelați la poliție”.
